Jurnalul unei zăpăcite – la doctor

Sună telefonul…Oare cine o fi? Răspund, şi…

– Bună ziua, aş vrea cu domnişoara ….

– Bună ziua, eu sunt, spun curioasă. E o voce masculină pe care nu o cunosc.

– Sunt doctorul X, de la dermato-venerice. Aţi putea trece mâine după-amiază pe la mine?

– Da…îngaim, albă la faţă.

Închid telefonul tremurând….Nu mă poate chema decât să vadă dacă nu am vreo boală venerică…Adevărul că am fost în ultima perioadă cu destui bărbaţi…nici măcar nu îmi amintesc numele lor. Şi ce mult e până mâine, simt că înnebunesc. Ce mă fac dacă află mama?

Oare care o fi tipul cu care am fost şi din pricina căruia mă caută doctorul ăsta? Şi ce mă fac dacă sunt bolnavă?  Şi dacă sunt, de când? O fi oare colegul meu de facultate, ăla simpatic rău? Ar putea fi…e frumuşel şi e ca mine, are multe relaţii. Am fost la el, am băut mult amândoi şi după ce am facut sex a mai venit un prieten la el. Amândoi eram goi puşcă sub pătură şi am băut cu prietenul lui.

Sau…poate colegul de la serviciu? Şi el are multe relaţii…Uffff….ce mă fac?

Nu trece odată noaptea asta? Vreau să merg odată, să nu mai gândesc atât.

Ajung la cabinetul doctorului. E în spitalul vechi din oraş. Aici a fost internată cumnata mea, îşi căutase o boală să scape un pic de învăţământ. Când am fost în vizită la ea, o comenta pe o puştoaică internată cu sifilis  – uite la ea, umblă cu bărbaţi dar citeşte Poveşti nemuritoare şi doarme cu ursuleţul! Dacă îmi zice că am sifilis, îl implor pe doctor să mă lase să fac tratamentul acasă…

Gata, intru înăuntru. Îngaim pierit: – Sunt …, am discutat ieri. Îmi zice: – Da, am un pacient, are sifilis, care a zis că eşti printre fetele cu care a făcut sex în ultimul timp. Îl întreb cine-i acel pacient, dar nu îmi zice. Mă întreabă cu câţi am avut relaţii în ultimul timp şi cu cine. Îi zic senină că am fost cu vreo zece şi că nu nu le ştiu decât numele mic…. Mă măsoară lung şi îmi zice să mă dezbrac.

Doamne, ce jenant! Mă urc pe masa torturilor şi aştept cuminte. Doctorul îşi pune pe mână o mănuşă de cauciuc. Închid ochii…..Mă pătrunde şi îi simt mâna rece. Se apropie de mine şi îi simt sexul pe mână. Printre gene, văd că mă priveşte ciudat şi transpiră. Doamne, nu se mai termină odată?

Merge într-un colţ al încăperii şi îmi spune să mai rămân pe masă, mai are să ia câteva probe pentru a fi sigur. Îşi schimbă mănuşa şi începe iar….Mă gândesc undeva, departe, mintea mea refuză să rămână în camera asta. În sfârşit, e gata. Îmi spune să cobor şi să mă îmbrac, apoi, mă întreabă: Chiar nu te-ai excitat deloc? Credeam că dacă mergi cu atâţia bărbaţi eşti fierbinte. Îi spun că nu, că îmi face plăcere să fac sex dar nu ajung la extaz. L-am cam dezamăgit….de unde să ştie că, după ce mi-a plăcut un personaj dintr-o carte – o curtezană de demult care rămânea rece în timpul sexului – îmi impun să fiu aşa. Spune doctorul doar: Ciudat! Şi îmi zice să nu îmi fac griji, nu sunt bolnavă.

Plec acasă plutind….Viaţa e perfectă din nou.

10 thoughts on “Jurnalul unei zăpăcite – la doctor

  1. Pingback: MFC 43 « Ioan Usca

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s