Jurnalul unei zăpăcite – bacalaureatul

A început şi clasa a XII-a. Am noroc, culegem mere cât putem, au nevoie de noi ca fermieri. E frig afară, a început azi dimineaţă chiar să ningă. Mă bucur şi eu cât pot de vacanţa asta prelungită. Nu-mi fac griji cu învăţatul, încă nu m-am decis ce facultate să urmez. Mi-ar plăcea cel mai mult ASE-ul sau Filozofia, dar la geografie sunt tămâie, iar istoria….trebuie să învăţ directivele partidului, nu am nici o şansă să iau examenul.
În sfârşit am început cursurile. Ca diriginte, îl am pe profesorul cel mai „drag” mie, de Maşini şi Unelte. Vine la oră şi începe: „Voi, moldovenii….”. Dacă îl întreb ceva despre desenul tehnic, spune rapid: „trebuia să ştiţi până acum”. Prima treaptă am făcut-o la chimie industrială mare parte dintre noi, dacă ar fi fost măcar o secundă inteligent, ne-ar fi explicat noţiunile introductive la desen măcar o oră. Asta e, ajung la vorbele lui taică-meu: Dacă un om se pregăteşte să fie inginer şi ajunge în învăţământ, înseamnă că nu-i bun de inginer.
Cei din clasă care ştiu ce facultate să facă învaţă cuminţi. Unii vor medicina, alţii dreptul, alţii ASE-ul. Măcar ştiu ce vor. Dirigintele m-a luat din prima – nu cumva să dai la inginerie, că nu ai nici o şansă. Oricum nu-mi doresc asta. Ca să fiu şi eu în ton cu lumea, spun că dau la fizică.
Prietena mea s-a îndrăgostit. Tipul e cam ciudat pentru mine – mai mic decât noi, urât şi din prima s-a dat la mine. Cum încă nu era cu prietena mea, am făcut sex cu el.
Au plecat părinţii mei la o nuntă în Cluj, aşa că am chemat toată gaşca la mine. Bani nu mi-au lăsat părinţii mei, aşa că eu şi prietena mea improvizăm ceva de mâncare – salată orientală. Dansăm, bem şi râdem. Prietena mea dansează rock cu unul dintre colegi. O aruncă peste cap şi….uită să o prindă. Are acum săraca un cucui….
Am băut cam mult, aşa că mă retrag într-o cameră. Unul dintre cei mai frumoşi băieţi din clasă vine la mine şi facem sex prietenesc. Mergem iar să bem şi să dansăm.
E târziu de acum, aproape dimineaţă. Gaşca a plecat, rămân doar cu unul dintre băieţi. Vrem să facem sex, dar…adoarme peste mine.
Ca să fie cu iubitul ei, îi dau cheia de acasă prietenei mele. Eu rămân la şcoală. În pauză, apare prietena mea şi-mi povesteşte că era să-i găsească maică-mea pe amândoi dezbrăcaţi. Ea s-a îmbrăcat iar iubitul ei s-a ascuns în dulap. E ca în bancuri.
Începe săptămâna de practică şi tocmai acum fac şi eu o amigdalită urătă. Îmi dă doctorul scutire pe o săptămână, aşa că am treabă – fac injecţii şi tocesc la matematică şi la fizică.
Mă ascultă azi la română. Mi-e cam frică, anul ăsta fac româna cu cea mai exigentă profesoară din liceu. Timp de o oră discut cu profesoara despre….triunghiul conjugal privit din punctul de vedere al copilului unui cuplu. Vorbesc liber, îmi expun ideile liber. La sfârşit, îmi spune profesoara: Dacă ai fi la fel de deşteaptă în viaţă ca în teorie….Mă înroşesc toată, înseamnă că ştie destule despre mine.
Iar a început săptămâna de practică şi iar am avut chef să mă îmbolnăvesc. Am febră mare, cam 39 de grade. Merg cu maică-mea la doctor. Mă dezbrac şi….îmi dau seama că am uitat să îmi iau azi sutienul. Doctorul e la fel de roşu ca mine la faţă, trece în spatele meu. Verdictul: am rubeolă, aşa că iar nu merg la şcoală motivat.
Mama prietenei mele i-a găsit jurnalul. Scrie fata în jurnal tot ce face. A scris şi că merge la mine acasă cu iubitul ei, aşa că am interdicţie – nu mai am voie să ies cu ea.
Azi am fost cu maică-mea la dentist. Când am ieşit, râdeam amândouă – iar mi-a zis dentistul că sunt frumoasă şi că ar fi bine să mă mărit cu un popă. Asta mi-ar lipsi, păcătoasă cum sunt….
M-a ridicat azi dirigintele în picioare şi m-a certat că nu l-am salutat. A zis că eram cu maică-mea pe stradă şi că ne uitam amândouă râzând la el. Îi spun eu că sunt mioapă şi nu l-am văzut, dar nu mă crede. Îmi spune că am multe absenţe şi ca voi fi exmatriculată, după care mă ascultă şi îmi pune trei. Am chiulit eu ceva anul ăsta, dar nu aşa de mult.
Îi spun plângând maică-mi că vreau să mă transfer la un alt liceu, ca să pot intra în bacalaureat. Merge maică-mea la şcoală să discute cu dirigintele meu. Îi spune dirigintele că sunt o neobrăzată, că am lipsit două săptămâni de la practică şi că nu îl salut pe stradă. Normal, maică-mea i-a zis: Eram şi eu lângă fata mea când a îndrăznit să nu vă salute, iar un bărbat politicos m-ar fi salutat pe mine. Pe urmă îi spune că fata ei a adus scutiri la şcoală pentru cele două săptămâni, a fost bolnavă. Dirigintele se enervează şi îi spune: Ce, credeţi că ţin scutirile în buzunar? Pune mâna demonstrativ în buzunar şi….scoate scutirile mele.
Încearcă maică-mea să vorbească cu directorul, să vadă dacă mă poate tranfera la alt liceu. Am deja media opt la purtare (absenţele), sunt corigentă pe trimestrul doi la Maşini şi Unelte (disciplina predată de diriginte), aşa că nu vede altă soluţie. Directorul o convinge să nu mă transfere, îi spune că ar fi păcat să nu am diplomă de bacalaureat de la cel mai bun liceu din oraş.
Eu merg la şcoală ca o năucă, nu pot învăţa nimic, îmi vine să plâng zilnic. Nu mai contează nici bacalaureatul, nici admiterea la facultate. Nu înţeleg de ce mă urăşte atât dirigintele meu.
Stau pe o bancă în parc şi fumez. Intră în vorbă cu mine un tip masiv. Îi răspund politicos. Mă întreabă: Nu ţi-e frică de mine? Îi zic că nu, e un tip simpatic. Îmi spune: Sunt Giani. Spun şi eu: Ei, şi? Îmi dă întâlnire şi eu promit că voi veni.
Colegele îmi spun că Giani e unul dintre băieţii răi din oraş, că face parte din gaşca băieţilor cu bani care sunt implicaţi în scandaluri şi violuri.
Mă întâlnesc cu Giani. E simpatic, nu mă interesează poveştile care circulă. Mergem la el acasă, bem, discutăm şi facem sex. Mergem în oraş şi bem vin. Ajung acasă şi mă aşteaptă tata nervos. Mă ceartă că umblu cu golanii, m-a văzut cu Giani în oraş. Îi spun că Giani e un băiat normal cu mine şi atât contează.
Vine şi bacalaureatul Dau probele scrise, la care iau note acceptabile. Proba practică…Îmi prezint lucrarea. Cei din comisie îmi pun întrebări la care răspund bine. Îmi pun toţi zece, în afară de dirigintele meu, care îmi pune patru. Nu cred că va scăpa vreodată de ura faţă de mine.
Dau examen la facultate, la fizică, în Iaşi. Mă blochez la fizică, am impresia că toate subiectele sunt scrise în chineză. Tensiunea acumulată în anul ăsta şi-a spus cuvântul.
Pic la examen, acasă taică-meu ţipă la mine….îmi spune că se aştepta să pic, că fetele sunt proaste. Plâng toată noaptea.
E dimineaţă. Nu m-am liniştit deloc. Am impresia că toată lumea mă urăşte, că lumea ar fi mai frumoasă fără mine. Ai mei sunt plecaţi la serviciu. Iau un cuţit din bucătărie, mă aşez în cadă şi mă tai nervoasă pe mâini. Mă uit cum curge sângele şi plâng.
Aud cum sună telefonul. După un timp, apare maică-mea acasă. A simţit ea că ceva nu este în regulă….Mă vede plină de sânge şi cheamă salvarea. În timp ce îmi coase tăieturile, doctorul îmi spune: Ar fi trebuit să sari de pe blocul turn, nu să-mi dai mie de lucru.
Dau declaraţii la miliţie. De fapt, un miliţian scrie, că eu nu pot. Semnez tremurat. Îmi recomandă să merg la psihiatru, la Socola. Nu am intrat la facultate, nu am serviciu…aşa că nici măcar cei de la Socola nu mă vor.
Îi promit maică-mi că nu voi mai încerca niciodată să-mi iau viaţa. Îmi promit şi mie că nu mă voi mai lăsa doborâtă.
Mă apuc de învăţat, la anul voi da iar la facultate. Viaţa începe să devină din nou frumoasă.

19 thoughts on “Jurnalul unei zăpăcite – bacalaureatul

  1. nu stiu ce sa scriu… sau m bine zis, nu stiu cum sa o spun (…) sunt pur si simplu frapat ! de toate cite oleaca’ intr-un fir narativ cu noduri (in gat)…🙂 e dramatic sau grotesc, sau asta e viata, adica realitatea in care traieste cineva?! sau marea parte din noi?

  2. supra-realist… doresc sa-ti multumesc pentru vizitele constante si fidele la blogu’ nostru…
    sunt agnostica, dar sunt de-acord cu afirmatia crestina ce sustine ca D-zeu da viata si ca doar el are dreptul de-a lua înapoi…
    – – –
    Suceava a fost orasul îndragit de maman(RIP)…
    sanatate si bafta-n toate!(rima voluntara!)

  3. Oare eu as avea curajul tau sa tai venele trecutului in vazul necunoscutilor?Nu cred si regret…Apelez la un camuflaj artistic, dar cine stie sa citeasca, citeste si cu ochii inchisi…

  4. Pingback: Blog of the Year 2012… | Litere Stacojii

  5. Chiar şi citind, ori de câte ori timpul ne permite, blogurile ce ne sunt dragi şi apropiate sufletelor noastre, nu poţi niciodată să ştii ce anume şi-a aşternut pe foaia cu dorinţe pentru 2013 cel/cea care se află “în spatele” cuvintelor frumoase şi a gândurilor bune împărtăşite. De aceea pare o misiune practic imposibilă să „personalizezi” un mesaj de sărbători, să cauţi să exprimi în cuvinte potrivite wish-list-ului fiecăruia ceea ce anume doreşti să transmiţi pentru noul an. Iar de mesaje „tip” ce tind a „păcătui” prin a transmite urări seci, comune, lipsite parcă de suflet şi căldură, n-am vrea să „abuzăm” pentru că am dori să simţiţi căldura şi gândurile bune pe care încercăm să le transmitem.
    Aşa că o să spunem simplu : sărbători cu bine şi un an mai bun ! Şi multă, multă sănătate !

  6. Pingback: Triumvirat… « Clubul de Initiativă Literară

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s