Jurnalul unei zăpăcite – uf, dragostea!

E vară şi bine…Viaţa mea e aşa cum mi-o doresc: sunt divorţată de trei luni, am doi copii sănătoşi şi frumoşi, bărbaţii mă plac…Sunt liberă în relaţii, fax sex când am chef şi cu cine am chef. Mă simt bine în pielea mea şi îmi promit zilnic că nu voi transforma o relaţie care merge într-un contract.

Mă duc la întâlnire cu un bărbat care îmi place – sentimental, inteligent şi cu simţ artistic – cântă. Ajungem într-o pădurice şi facem sex. Simt că îi sunt dragă şi că mereu îl surprind. Recunosc, sunt o femeie fără prejudecăţi. Chiar îmi place vagabondajul ăsta sexual în care am intrat, nu mă obligă şi cunosc bărbaţi deştepţi, nu-i doar sex, e prietenie.

Deschid, într-un târziu, calculatorul. Am în sfârşit acces la el, cel mic s-a săturat de jocuri şi doarme. Mă uit să văd ce au mai postat prietenii mei virtuali. Muzică, poze  cu pisici…Văd un mesaj, e venit de câteva zile. Un coleg din liceu vrea să organizeze întâlnirea de douăzecişicinci de ani de la terminarea liceului. Încerc să vorbesc cu el la telefon, dar nu îmi răspunde. Mă uit pe pagina lui de facebook, să văd dacă e online. Nu-i, dar văd că azi e ziua lui. Sigur îşi sărbătoreşte ziua, îl sun eu mâine.

E ora unsprezece, sigur colegul meu e treaz la ora asta. Îl sun şi îmi răspunde. Are o voce cam ciudată. Mă recomand şi el mă invită să îl vizitez. Încearcă să îmi dea adresa şi în fundal se aude o voce de femeie care îl corectează…nu-şi aminteşte propria adresă! Îmi dă la telefon femeia care e cu el. Spun un sărumâna răsunător…cred că e mama lui….Vocea îmi spune că e o fostă colegă de generaţie, o fată cu care am fost colegă –  clase paralele  – în şcoala generală. Vorbesc cu ea, apoi iar cu colegul meu. Îmi propune o partidă de sex în trei…zâmbesc şi accept să merg la el, ştiu eu că vom discuta şi atât.

Bineînţeles că nu mi-a dat corect adresa, ajung pe strada respectivă şi mă învârt…mă învârt….fără să ajung nicăieri. Îi dau telefon colegului să mă conducă el la adresa corectă…e prea cald şi aproape mi-e rău. Îl aştept cuminte. Vine, cam pilit….îmi zâmbeşte candid, mă ia de mână….şi gata! Mă simt de parcă sunt de o viaţă cu el.

Ajung acasă la el. Fac din nou cunoştinţă cu fosta mea colegă…nu am mai vazut-o de aproape treizeci de ani, din clasa a VIII-a, dar e neschimbată. Bem bere, fumăm şi râdem toţi trei. Vorbim despre sexul în trei…opţiune respinsă de noi, fetele. El îşi ridică în permanenţă pantalonii, sunt foarte largi….îi iubesc gestul ăsta…

Ea pleacă, şi rămânem împreună. Vreau să plec, dar nu pot…de fapt, nu vreau…Mi-e atât de drag el…mă simt ciudat, de parcă timpul s-a oprit în loc, nu mai contează nimic…

Mă ia din nou de mână şi mergem în camera lui. Îmi zâmbeşte candid şi îmi spune: E cam cald, nu ţi se pare? Hai să ne facem comozi.

Ne dezbrăcăm, facem sex – de data asta, pot spune dragoste – şi discutăm.  Îmi pune muzică, glumim…Mă simt fără gânduri, am o senzaţie total ciudată…Ce-i cu mine? Niciodată nu am fost aşa, chiar dacă de obicei tac – nu-mi place să discut prea mult – măcar răspund în gând…Acum toată mintea îmi este ocupată cu: Of, ce frumos e!

Ne întâlnim…mâinile mele nu pot sta liniştite, trebuie să-l mângâi în permanenţă….Îmi place tot la el: zâmbetul, mirosul, gesturile…orice îmi spune, sună a Einstein….Ne plimbăm de mână, bem bere, glumim…Ne mângâiem în mijlocul restaurantului….

Nu mai există alţi bărbaţi pentru mine. Cred că descopăr ce înseamnă să fii fidel. Îmi anunţ toate fostele relaţiile ca sunt cuplată…Unii nu mă cred, mă caută în continuare. Eu îl vreau doar pe El, mă simt completă doar lângă El. Oare…chiar sunt îndrăgostită? Şi azi renunţ la ceea ce sunt….stau cam puţin cu copilul meu cel mic…

Stare de vis…Azi mergem la concert rock…Ne întâlnim şi cu grupul fiului meu cel mare…iubitul meu e exuberant şi îmi place…Eu, ca de obicei, stau deoparte şi privesc. După cam multă bere, mă simt cam ameţită şi vreau să plec. Ajungem la un prieten al iubitului meu. Continuăm cu altă băutură…nu prea aş vrea, sunt deja ameţită…bravez şi beau cam mult….Sunt beată, cum nu ţin minte să fi fost vreodată….îmi place viaţa, îmi iubesc prietenul, îl plac pe prietenul prietenului….beau iar şi iar….

Cam încep să mă trezesc…Mă uit la ceas…e ora 5 dimineaţa…mă uit la dată…ups…ultima oară ştiam că e vineri…acum e LUNI? Unde au plecat două zile? Îmi întreb iubitul ce zi este…spune că duminică….telefonul arată că luni….fug repede acasă, să mă spăl şi să mă schimb….Ajung la serviciu la ora de începere a programului…telefonul nu a minţit…colegii mei sunt aici, e luni.

E ora cincisprezece. Plouă afară torenţial. Se deschide uşa la birou şi apare iubitul meu, murdar şi ud. Are o bere în mână, iar după el vine o femeie. Mi-o prezintă – e o fostă iubire. Ne propune, cu o voce ciudată, sex în trei…îmi vine să plâng…nu-i viaţa pe care mi-o doresc, devine urâtă…

Azi am promis că nu ne mai îmbătăm nici unul…mă simt ca la Clubul Alcoolicilor Anonimi….Semnăm un jurământ scris pe o foaie…Îmi vine să râd şi să plâng. E bine, trist şi comic în acelaşi timp.

Azi e bine, Ieşim în oraş, bem ceai cât cuprinde… Îmi vine zilnic să cânt: Love is in the air!

Viaţa oricum e frumoasă.

Publicitate